Tagada contestarea paternitatii - informatii imobiliare

Anuntul Imobiliar

Copyright Anuntul Imobiliar UTILE

Tagada contestarea paternitatii

Tagada si contestarea paternitatii


Pornind de la faptul ca rudenia, dincolo de insemnatatea sa morala este, o legatura juridica intre persoane, dedusa din descendenta acestora una din alta, ori, dintr-un autor comun precum si prin adoptie, se observa ca stabilirea – descendentei este o chestiune de o importanta deosebita, luand in calcul si doar, efectele juridice pe care starea de rudenie le determina, cum ar fi: obligatii de intretinere, drepturi succesorale, incapacitati etc.


 


Prin urmare atunci cand ne referim la notiunea de rude, avem in vedere acea legatura bilologica, ce descinde din descendenta acestora (fie una din alta, fie dintr-una comuna), asa numita „filiatie”.


 


Daca filiatia fata de mama, este mai usor de stabilit, aceasta rezultand insasi din faptul nasterii, in cazul stabilirii paternitatii apar unele probleme in legatura cu stabilirea acesteia, precum si cu privire la posibilitatea mai mare de „indoiala” asupra filiatiei, altfel spus, in legatura cu posibilitatea de contestare.


 


Tocmai datorita acestei realitati, stabilirea paternitatii se face in mod diferit, dupa cum este vorba de un copil din casatorie (cel nascut in timpul casatoriei) ori este vorba de un copil din afara casatoriei (cel nascut inainte de casatorie ori precum si in situatia in care parintii nu sunt casatoriti).


 


In ce priveste situatia copiilor din casatorie, legiuitorul, pentru a inlatura dificultatile legate de stabilirea filiatiei paterne, a instituit prezumtia legala potrivit careia: „copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei”. Asadar, in acest caz, filiatia nu trebuie dovedita, fiind stabilita in puterea acestei prezumtii legale, care considera (prezuma) ca si tata al copilului, pe „sotul mamei”. Prin urmare, pentru incidenta prezumtiei trebuie ca barbatul fata de care se stabileste paternitatea sa fie casatorit in mod valabil, cu mama naturala a copilului si, totodata copilul sa se fi nascut in timpul casatoriei acestora, chiar daca este conceput anterior.


 


In egala masura, se recunoaste incidenta acestei prezumtii si pentru ipoteza in care, copilul este conceput in timpul casatoriei dar, este nascut dupa ce aceasta a fost desfacuta, anulata, dar cu conditia ca mama sa nu se fi recasatorit.


 


Cu toate acestea, realitatea dovedeste ca este posibil ca desi parintii sa fie casatoriti, totusi, tatal copilului sa fie un altul decat „sotul mamei”.


 


Ne vom referi la situatia copilului „din casatorie”, caz in care se va aplica prezumtia la care mai sus am facut referire si, vom analiza posibilitatile legale ce subzista, pentru a se stabili in mod corect filiatia fata de tata.


 


In primul rand, avem in vedere actiunea in contestarea paternitatii (filiatiei din casatorie), prin care se urmareste a se dovedi ca prezumtia de paternitate nu-si gaseste aplicarea, aceasta deoarece, nu este indeplinita conditia de – „a fi casatorit cu mama copilului” (prezumtivul tata) – fapt vecin si conex, conditie prealabila pentru nasterea prezumtiei, aceasta fie, datorita faptului ca parintii nu au fost niciodata casatoriti ori, fie atunci cand copilul a fost nascut mai inainte ca acestia sa se fi casatorit, precum si in cazul in care, copilul nu a fost conceput in timpul casatoriei, iar aceasta este desfacuta ori anulata, la data nasterii copilului. Prin urmare, se va urmari a se dovedi, neincidenta prezumtiei la cazul in speta, in care situatie dupa cum spuneam, nu se urmareste dovedirea situatiei contrare decat cea prezumata, ci neincidenta acesteia.


 


In al doilea rand, ne referim la tagaduirea paternitatii din casatorie, atunci cand se doreste a se dovedi situatia contrara decat cea determinata de prezumtie, respectiv pentru ipoteza in care se doreste a se dovedi ca tatal copilului nu este „sotul mamei” intrucat, datorita unor imprejurari concrete (ce trebuie a fi dovedite) „este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului„ [art. 54 alin. (1) Codul Familiei].


 


Aceste inprejurari, trebuie cum in precedent am aratat, sa fi indicate iar mai apoi, a fi dovedite de catre reclamant, caruia ii revine sarcina probei celor sustinute, cauzele putand fii, de ordine biologica – imposibilitatea de procreere, de ordine obiectiva – cand cei doi soti, este cu neputinta a fi fost impreuna in timpul prezumat ca ar fi avut loc conceptiunea, spre pilda, in cazul in care acestia au locuit in tari diferite in toata aceasta perioada, ori unul dintre ei a fost in stare de detentie si nu in ultim rand, atunci cand acestia au fost datorita neintelegerilor, separati in fapt, evident existand si alte posibilitati faptice din care sa se poata trage concluzia certa a faptului ca „este cu neputinta” ca sotul mamei sa fie si tatal copilului.


 


Aceasta actiune poate fi introdusa de catre oricare dintre soti, precum si de copil, ea putand fi continuata si de catre mostenitori, precum si de catre autoritatea tutelara, aceasta numai in cazul in care vreunul dintre titularii actiunii este pus sub interdictie.


 


Actiunea se introduce la instanta competenta, care este Tribunalul pentru minori si familie, iar pana la infiintarea efectiva a acestor instante, la judecatoria in raza careia isi are domiciliul paratul. In legatura cu persoana ce va avea calitatea procesuala de parat, trebuie aratat ca legea determina concret, impotriva cui se va introduce actiunea, astfel: daca sotul introduce actiunea, aceasta va fi impotriva copilului, iar numai in cazul in care cel din urma este decedat, atunci se va introduce in contra mamei; Daca actiunea este introdusa de mama ori de copil, aceasta se introduce in contra sotului mamei, iar in cazul in care cel din urma este decedat, actiunea se va indrepta in contra mostenitorilor acestuia. In toate cazurile, mama copilului se va cita din oficiu.


 


Actiunea trebuie sa fie introdusa in forma prevazuta de lege pentru orice actiune, cerere introductiva, adresata instantei de judecata, in care sa se expuna motivele de fapt pentru care in conceptia reclamantei este ”cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului”.


 


Actiunea trebuie sa fie introdusa intr-un termen de 3 ani, calculati de la data nasterii, aceasta in cazul mamei. In cazul sotului, termenul de 3 ani va fi socotit de la data la care acesta a luat cunostinta de nasterea copilului. In privinta actiunii introdusa de catre copil, daca aceasta nu a fost introdusa in timpul minoritatii sale, poate fi promovata in termen de 3 ani, calculati de la data majoratului. In oricare dintre situatii, fiind vorba de un termen de prescriptie, se poate apela la remediul repunerii in termen.


 


Cum spuneam, in actiunea sa, reclamantul trebuie sa arate situatia de fapt, in cadrul careia sa se arate motivele ce conduc la rasturnarea prezumtiei de paternitate, cu alte cuvinte ca, nu sotul mamei este tatal copilului. In cadrul procesului (cercetarii judecatoresti) se vor administra probe, in stabilirea situatiei de fapt reale. Precizam, ca este admisibil orice mijloc de proba, insa cel mai recomandabil, mijloc de proba este expertiza medico-legala, care poate fi de mai multe feluri, cum ar fi: expertiza determinanta a datei probabile a conceptiei; expertiza capacitatii de procreere; expertiza genetica – asa - numita „expertiza ADN”; expertiza dermatoglifica; expertiza serologica etc.


 


De asemenea si alte probe pot fi concludente, cum ar fi martorii care sa confirme faptul ca sotii au fost despartiti in fapt, in perioada in care era cu putinta conceptia, precum si inscrisurile.


 


Cert este ca prin aceste mijloace de proba, trebuie sa se determine convingerea intima a judecatorului ca, nu este cu putinta ca sotul mamei sa fie si tatal copilului, caz in care instanta va admite actiunea, iar din momentul ramanerii irevocabila a acesteia si trecerea sa in puterea adevarului, copilul cu putere retroactiva va fi considerat ca fiind din afara casatoriei, fiind inlaturata starea de filiatie fata de „sotul mamei”. Astfel, consecintele, asa cum am aratat, vor fi nu numai pentru viitor dar si pentru trecut, nemaiexitand intre copil si sotul mamei relatie de rudenie, fapt ce inlatura si toate celelalte consecinte pe care aceasta le determina (obligatii de intretinere, vocatie succesorala reciproca, etc.)


Av.Sarchizina Artin


 


 


_______________


Contact Avocat


Tel: 0722247555 / 0722613203


Sarchizian_legaloffice@yahoo.com


www.srdo.ro

Anuntul Imobiliar

Viziteaz─â-ne pe Google+