NOUL COD CIVIL - Conventia Matrimoniala - informatii imobiliare

Anuntul Imobiliar

Copyright Anuntul Imobiliar UTILE

NOUL COD CIVIL - Conventia Matrimoniala

NOUL COD CIVIL - CONVENTIA MATRIMONIALA


 


Pe drept cuvant, s-a emis judecata, potrivit cu care “Codul Civil, trebuie sa fie o oglinda a societatii”, fapt confirmat si de configurarea si filozofia actuala a Noului Cod Civil, care, fara putinta de indoiala, dincolo de unele critici inerente, surprinde in mod cvasi-fidel, realitatea sociala.

 

O semnificativa reformara o regasim si in materia dreptului familiei, unde, dincolo de faptul ca reglementarea revine la “matca” fireasca, respectiv in Codul Civil, observa, so reconsiderare a conceptiei legate de efectele patrimoniale ale casatoriei. Cunoscut fiind faptul ca, incheierea casatoriei, determina crearea unui raport juridic specific intre soti, cat si intre acestia si terti, in al carui continut, vor fi cuprinse nu doar drepturi personal nepatrimoniale ci si, cele in legatura cu bunurile dobandite de catre acestia, ori in legatura cu care se gasesc in raporturi cu tertii.

 

Pentru a surprinde acest fascicol de relatii, legat de raporturile patrimoniale dintre soti, se uziteaza notiunea de regim matrimonial, care desemneaza totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre soti, cu privire la bunurile lor si pe cele care se stabilesc intre soti si tertele persoane privind bunurile sotilor.

 

Tipuri de regimuri matrimoniale:

-         Dupa izvorul lor, distingem intre regimul matrimonial legal si cel conventional, acesta din urma fiind creat, determinat in urma incheierii unei conventii matrimoniale.

-         Dupa structura lor, regimurile matrimoniale sunt de comunitate totala sau partiala sau de separare.

-         Dupa cum se poate modifica in timpul casatoriei, distingem intre regimul matrimonial imutabil si cel, mutabil.

 

Regimul matrimonial in noua reglementare a Codului Civil:

 

-         Pluralitatea regimurilor matrimoniale, confera posibilitatea viitorilor soti, ori celor deja casatoriti, de a opta pentru unul dintre cele trei tipuri de regimuri matrimoniale:

1. regimul comunitatii legale,

2. regimul separatiei de bunuri,

3. regimul comunitatii conventionale.

Alegerea unui alt regim juridic decat cel al comunitatii legale (care era singurul permis de lege pana la intrarea in vigoare a Noului Cod Civil), se face prin incheierea unei conventii matrimoniale: practic partile trec de la regimul comunitatii legale la regimul comunitatii conventionale de bunuri sau stabilesc sa aleaga regimul separatiei de bunuri, pastrand totodata caracterul mutabil al acestui regim, ceea ce inseama ca, oricand acestia doresc, au posibilitatea de a schimba regimul matrimonial ales.

 

 

Conventia matrimoniala:

 

Notiune: Reprezinta actul prin care viitori soti, sau cei deja casatoriti, stabilesc regimul matrimonial aplicabil casatoriei lor, cat si alte dispozitii legate de viitoarele relatii patrimoniale ale acestora.

Observam optiunea legiuitorului pentru notiunea de “conventie” matrimoniala si nu pentru cea de “contract”, deoarece aceasta, va putea cuprinde pe langa conventia matrimoniala propriu-zisa si alte acte, ori prevederi, precum: recunoasterea unui copil, donatii facute de alte persoane sotilor sau unuia dintre ei, fiind ceea ce se mai numeste in doctrina un “act cadru”, un”tipar”.

Prin creerea acestei posibilitati, sotii, vor putea configura efectele patrimoniale dintre acestia, evidente, altele decat cele obligatorii ale casatoriei, care mai sunt denumite de doctrina drept “regim primar”, in care sunt incluse chestiunile legate de: egalitate intre soti, reglementarea autoritatii parintesti, devolutiunea succesorala, etc.

 

Caracterele juridice ale conventiei matrimoniale:

 

-         Reprezinta un contract, ce se particularizeaza atat prin cauza sa juridica specifica affectation conugalis, cat si prin caracterul sau complex, conferit de aptitudinea acestuia de a ingloba mai multe acte jurdice, fiecare dintre acestea pastrandu-si indentitatea si caraterele sale juridice.

-          Caracterul solemn rezulta din modalitatea de incheiere a acestui act, inscris autentificat de notarul public, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut stabilit dinainte. Nerespectarea acestor dispozitii se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului.

-         Caracterul sinalagmatic al acestui act, rezida in aceea ca, sotii se obliga reciproc sa respecte regulile regimului matrimonial convenit, in timpul casatoriei lor.

-         Caracterul accesoriu al conventiei matrimoniale degaja din dependenta juridica a acesteia fata de casatorie, cata vreme, efectele sale se vor produce in limitele temporale ale casatoriei, nefiind de conceput aplicarea unui regim matrimonial in afara casatoriei, respectiv incepand cu data casatoriei (evident partile pot stabili, prin acord, si o alta data, dar care sa fie dupa acest moment) si inceteaza prin desfacerea sa.

 

 

Preliminar, se impune precizarea ca, fiind vorba de un contract, urmeaza a fi incidente regulile generale din materia dreptului comun al contractelor, dar, si acele dispozitii speciale incidente acestuia.

Partile conventiei matrimoniale, sunt fie soti din aceeasi casatorie, fie doua persoane de sex diferit care indeplinesc conditiile de varsta si de capacitate pentru valabilitatea casatoriei pe care intentioneaza sa o incheie.

Ca o conditie ad validitatem, articolul art. 330 prevede ca, sub sanctiunea nulitatii absolute, conventia matrimoniala se incheie prin inscris autentificat de notarul public, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat.

Neindeplinirea conditiilor de forma, atrage nulitatea absoluta a conventiei matrimoniale, dar in masura in care, aceasta contine si alte acte juridice, care sunt valabile si in lipsa formei autentice, urmeaza a se aplica dispozitiile relative la conversiunea actului nul, respectiv cele stipulate la art. 1.260 C.Civ., ce consacra regula dupa care, un contract lovit de nulitate absoluta va produce totusi efectele actului juridic pentru care sunt indeplinite conditiile de fond si de forma prevazute de lege.

Cu toate acestea, un caz de exceptie, in care conventia matrimoniala nu trebuie a fi incheiata in forma autentica este intalnita in situatia simulatiei, cand actul secret (conventia matrimoniala) trebuie sa intruneasca numai conditiile de fond, pentru a produce efecte intre parti si tertii care au cunostinta de aceasta.

 

 

Continutul conventiei matrimoniale: Fiind un contract, urmeaza ca in continutul acestuia sa se regaseasca clauze, in principal relativ la regimul matrimonial ce va guverna raporturile patrimoniale dintre soti, cat si unele dispozitiuni concrete privitoare la acestea, in masura in care sunt permise de lege.

 

Insa, judicios s-a apreciat ca, in realitate, conventia matrimoniala este o forma juridica care poate cuprinde diferite acte juridice cu regim deosebit, aceasta intrucat, nicio dispozitie legala nu se opune, nu interzice includerea lor in conventia matrimoniala. In acest sens, pot fi cuprinse intr-o conventie matrimoniala, acte precum, donatii facute viitorilor soti sau recunoasterea unui copil.

 

Concluzia este deosebit de importanta, cata vreme, desi cuprins intr-un acelasi act, totusi nu se stabileste o interdependenta juridica intre acestea, cu alte cuvinte, ineficacitatea conventiei matrimoniale nu va atrage ipso facto si ineficitatea actului pe care-l incadreaza, cum aceasta regula, nici in sens invers, nu se va aplica.

 

Clauza de preciput:Pe langa aceste dispozitii ce pot fi inserate intr-o conventie matrimoniala, se prevede in mod expres de art. 333 ca, prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei.

 

Desi, textul de lege este redactat intr-o formula concisa si clara, totusi, intrebarea care se naste, este aceea daca, sotii aflati sub regimul comunitatii legale, pot conveni asupra unei clauze de preciput, cata vreme acestia nu trebuie sa incheie o conventie matrimoniala pentru acest regim matrimonial, legal, ce devine incident tuturor celor care, nu au derogat de la aceasta, cu alte cuvinte nu au incheiat o conventie matrimoniala.

 

Preliminar, apreciem ca trebuie sa stabilim daca, este de conceput o clauza de preciput, in lipsa unei conventii matrimoniale propriu-zise, respectiv, in lipsa unei dispozitii comune ale sotilor, privitoare la regimul matrimonial incident. In ce ne priveste, raspunsul poate fi afirmativ, cata vreme legiuitorul nu instituie obligativitatea ca, partile in conventia matrimoniala sa faca dispozitii relative la regimul matrimonial, atunci, nimic nu se opune, ca partile sa incheie o conventie matrimoniala, de pilda in care sa includa numai o clauza de preciput, care, nu modifica regimul matrimonial.

 

Prin urmare, tinand seama de considerentele preliminare exprimate, opinam in continuare, contrar celor sustinute de o parte a doctrinei, ca, si sotii aflati sub regimul comunitatii legale, pot prevedea o clauza de preciput. De altfel, din chiar continutul normei legale (art. 333 C.Civ.) rezulta ca, obiect material derivat al clauzei de preciput il poate constitui orice bun/bunuri “comune” ori ”in devalmasie” aceasta din urma forma de coproprietate fiind, specifica (dar nu exclusiva) regimului matrimonial legal, asa incat, in lipsa unei distinctii facute de lege, apreciem ca nici noi nu putem restrange sfera de incidenta (Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).

 

Cat priveste cauzele de ineficacitate, alineatul ... al aceluiasi articol 333, prevede ca, aceasta devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni.

 

Relativ la natura juridica a clauzei de preciput.

 

Aceasta reprezinta o liberalitate, dar, mai departe, ne propunem a sti daca este un veritabil legat, ori, o donatie. In acest sens, pornind de la dispozitia legal curpinsa de art. 333. In alineatul in care se arata ca, aceasta, nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii, in conditiile art. 1.096 alin. (1) si (2), respectiv, reductiunii legatelor, cat si tinand cont, ca efectul se va produce in favoarea “sotului supravietuitor” desi, mortis causa fata de dispunator, apreciem ca natura juridica a acestei liberalitati este cea de legat.

 

Fiind integrat intr-o conventie matrimoniala, acesta va imbraca tot forma autentica, iar in situatia in care, din varii motive, inscrisul constatator nu va fi valid ca si inscris autentic, ori din imprudenta, partile omit a incheia in aceasta forma actul, apreciem ca, acesta in puterea teoriei conversiunii, va putea fi validat ca si un testament, cu conditia de a fi intrunite elementele de validitate, fond, forma, ale acestui din urma act.

 

 

Av. Artin Sarchizian

 

 

0722247555;

0722613203

Sarchizian_legaloffice@yahoo.com

 

 

Anuntul Imobiliar

Viziteaz─â-ne pe Google+